Întrebări Frecvente Şi Răspunsuri Pentru Întreaga Familie

1. Se pot preveni „cariile de biberon” prin alăptarea la sân?
2. Este bine să lăsăm bebeluşul să-şi sugă degetul?
3. Este indicată folosirea suzetei?
4. Cum putem peria dinţii unui copil mic?
5. Dinţii copilului pot fi afectaţi de bacterii transmise de părinţi?
6. Când putem începe să folosim pasta de dinţi fluorurată pentru copii?
7. Apa îmbuteliată pe care o bem nu este fluorurată. Este bine?

Mulţi specialişti recomandă alăptarea la sân ca fiind cea mai sănătoasă pentru sănătatea generală a copilului. Aceasta nu înseamnă însă că prin alăptarea la sân se poate preveni apariţia „sindromului biberonului”.

Pentru prevenirea „cariilor de biberon”:

• Evitaţi să hrăniţi sugarul în timpul nopţii, nu îl luaţi în pat cu dumneavoastră pentru a se hrăni cât doreşte. Astfel, laptele se poate aduna în gura copilului, formând acizi încontinuu în timpul nopţii. Acizii duc la formarea cariilor.
• Nu lăsaţi biberonul la dispoziţia copilului tot timpul.
• Asociaţia Medicilor Dentişti Americani recomandă să obişnuiţi copilul să bea din ceaşcă chiar dinaintea împlinirii vârstei de un an.

Suptul degetului mare este normal la sugari, însă ar trebui să se oprească singuri până la vârsta de 2 ani.

• Dacă suptul degetului continuă şi după vârsta de 2 ani, încercaţi totuşi să-l dezobişnuiţi până la 4 ani.
• Dacă se prelungeşte după vârsta de 4 ani, acest obicei va duce la creşterea dinţilor strâmbi, înghesuiţi şi/sau la probleme de ocluzie.

Da, dar nu o înmuiaţi în zahăr, miere sau lichid îndulcit. Pe lângă aceasta:

• Încercaţi să faceţi copilul să renunţe la suzetă până la vârsta de 2 ani.
• Reţineţi că, deşi pentru sănătatea copilului este irelevant dacă îşi suge degetul sau o suzetă, între acestea două se recomandă alegerea suzetei, deoarece va fi mai uşor să-l dezobişnuiţi de ea.

Utilizaţi o periuţă cu capul mic şi cu perii moi. Periaţi cu o mişcare circulară sau „şerpuită” toată suprafaţa dinţilor, în special în locul unde se întâlnesc cu gingia. După ce copilul învaţă să scuipe, folosiţi pentru periaj pastă de dinţi de mărimea unui bob de mazăre. Când mergeţi cu copilul la dentist pentru prima oară, rugaţi medicul să vă arate cum se face un periaj corect.

Da. Bacteriile care infectează cavitatea orală se pot transmite prin contact – copilul duce degetele la gura dumneavoastră, apoi la propria gură. De aceea este foarte important să vă menţineţi dinţii şi gingiile sănătoase.

Pe lângă aceasta, cercetările arată că, deoarece sângele femeii însărcinate circulă şi în organismul fătului, orice infecţie a gurii – o afecţiune bucală sau a gingiilor (parodontală) – poate afecta copilul. Conform cercetărilor efectuate de Institutul Naţional pentru cercetare Dentară şi Craniofacială din cadrul Institutelor Naţionale de Sănătate din SUA, afecţiunile/infecţiile cavităţii bucale sunt asociate şi cu naşterea prematură sau cu naşterea unor copii cu greutate scăzută.

Fluorul este sigur şi necesar pentru întărirea dinţilor, dar folosit numai în cantităţi adecvate. Copiii mici au tendinţa de a înghiţi multă pastă de dinţi, ceea ce duce la fluoroză, care provoacă schimbarea culorii dinţilor. Reţineţi – chiar dacă apa de băut este fluorizată, trebuie să folosiţi şi pastă de dinţi cu fluor. Fluorul este necesar atât „topic” – ca pasta de dinţi, cât şi „ingerat” – conţinut în apă sau în suplimentele de fluor.

Dacă utilizaţi apă îmbuteliată pentru băut şi gătit – sau dacă apa din sistemul public de alimentare nu este fluorizată – informaţi-l pe medicul de familie sau pe dentist. Aceştia vă pot prescrie suplimente de fluor pentru copil.