Cea mai importantă lecţie pentru copilul dumneavoastră este să-l învăţaţi să menţină o igienă orală corectă. Aceasta înseamnă să-l obişnuiţi să se spele pe dinţi de două ori pe zi, să folosească aţa dentară, să nu exagereze cu gustările dintre mese şi să meargă periodic la medicul dentist pentru control.
Majoritatea medicilor dentişti recomandă să veniţi cu copilul la cabinetul dentar imediat după erupţia primilor dinţi. Aceasta pentru ca medicul dentist să poată supraveghea creşterea şi dezvoltarea danturii copilului dumneavoastră, pentru ca dumneavoastră să fiţi informat cu privire la dezvoltarea dinţilor, importanţa fluorului, menţinerea unei igiene orale corecte, cum să dezobişnuiţi copilul de folosirea suzetei, cum să-i asiguraţi o alimentaţie adecvată şi cum să preveniţi traumatismele dentare.
Învăţaţi copilul că o vizită la medicul dentist este spre binele lui. Explicaţi-i că aceste controale dentare periodice ajută la menţinerea unei igiene orale corespunzătoare. Prin cultivarea unei atitudini pozitive, îl veţi obişnui să meargă regulat la cabinetul dentar pentru control, pe tot parcursul vieţii.
Ce să fac când încep să erupă primii dinţi?
Dinţii încep să erupă în jurul vârstei de şase luni, proces ce continuă până la trei ani. Erupţia dinţilor sensibilizează gingiile sugarilor, ceea ce le face uşor iritabile. Este bine să frecaţi gingiile sugarului cu degetul, cu o linguriţă rece sau cu un inel special (disponibil în farmacii) pe care l-aţi ţinut înainte la congelator. Există şi geluri sau medicamente calmante speciale pentru erupţia dinţilor la sugari. Întrebaţi-l pe medicul dentist sau pediatru despre acestea. Dacă erupţia dinţilor este asociată cu febră, adresaţi-vă medicului, pentru a elimina posibilitatea dezvoltării unei alte boli.
Cum putem peria dinţii unui copil mic?
Este recomandabil să supravegheaţi copilul până la vârsta de şase ani când se spală pe dinţi, urmând aceste reguli:
- Utilizaţi o pastă de dinţi fluorurată recomandată de medicul dentist, într-o cantitate cât un bob de mazăre. Supravegheaţi copilul să nu înghită pasta de dinţi.
- Utilizaţi o periuţă cu peri moi şi periaţi întâi suprafeţele interioare ale tuturor dinţilor, pentru că acolo se acumulează în principal placa bacteriană. Înclinaţi periuţa pe linia gingiei. Periaţi uşor înainte şi înapoi.
Curăţaţi suprafeţele exterioare ale tuturor dinţilor. Înclinaţi periuţa pe linia gingiei. Periaţi uşor înainte şi înapoi. - Aşezaţi periuţa astfel încât perii să fie perpendiculari pe suprafaţa ocluzală a molarilor. Periaţi uşor înainte şi înapoi.
Suptul degetului este o problemă? Cum se poate trata?
Reflexul suptului este normal şi sănătos pentru sugari. Cu toate acestea, suptul degetului mare sau al degetului arătător poate crea probleme de creştere a gurii şi a maxilarului şi poate influenţa poziţia dinţilor, dacă nu se opreşte până la erupţia dinţilor permanenţi, între vârsta de patru şi şapte ani. Ocluzia adâncă (numită şi „dinţi de ţap”) şi ocluzia deschisă sunt probleme ce pot apărea în urma suptului degetului mare sau al degetului arătător. Aceste probleme se prelungesc la maturitate, ducând la uzura prematură a dinţilor, înmulţirea cariilor dentare şi jenă la muşcare. La fel, folosirea unei suzete după erupţia dinţilor permanenţi poate cauza probleme similare.
Cea mai bună metodă de a dezobişnui copilul de acest obicei este prin încurajare pozitivă, nu prin mustrarea dură. Trebuie să conştientizaţi că sugarul face un gest foarte natural pentru el. Lăudaţi-l atunci când nu îşi suge degetul. De asemenea, trebuie să căutaţi care este problema care îl face să-şi sugă degetul. Puteţi să-l dezobişnuiţi şi prin bandajarea degetului pe care îl suge de obicei, sau acoperindu-i mâna cu o şosetă în timpul nopţii. Medicul dentist sau pediatru vă poate prescrie medicamente cu gust amar pe care să le aplicaţi pe degetul copilului.
Congresul Societăţii Academice Pediatrice: Circulation (1 mai 2001).
