Piercingul oral

1. Ce este piercingul oral?
2. Care sunt riscurile piercingului oral?
3. Cât timp rezistă piercingul oral?

Piercingul oral poate fi pe limbă, buze sau obraz. În ultimii ani, piercingul oral a devenit o formă de exprimare a propriei personalităţi. Ca şi cerceii din urechi, bijuteriile metalice folosite în piercingul oral sunt disponibile în diverse stiluri, inclusiv cercei buton, barbells şi cercei în formă de inel. Nu uitaţi că piercingul limbii, buzelor sau obrajilor presupune un risc mai mare pentru sănătate decât cel clasic din urechi. Înainte de a vă hotărî că vreţi unul, cereţi sfatul medicului dentist.

Trebuie să fiţi informaţi despre posibilele efecte secundare ale piercingului oral. Acestea includ:

• Infecţia: Cavitatea bucală conţinând milioane de bacterii, piercingul oral poate provoca o infecţie. Dacă vă jucaţi cu cerceii după montarea lor, din nou vă expuneţi unui risc de infecţie.
• Hemoragie prelungită: Dacă acul de piercing atinge un vas de sânge, efectul poate fi producerea unei hemoragii greu de controlat şi pierderea unei cantităţi mari de sânge.
• Durerea şi inflamaţia: Durerea şi inflamaţia sunt simptome frecvente ale piercingului oral. În cazuri extreme, inflamarea severă a limbii poate duce la blocaj respirator.
• Ruperea sau fisurarea unui dinte: Lovirea de bijuteriile din gură poate fractura dinţii. Şi coroanele dentare pot fi fisurate prin contactul cu bijuteriile.
• Rănirea gingiilor: Bijuteriile metalice pot răni ţesutul gingival moale, şi în plus provoacă retracţia gingivală. Pe lângă aspectul inestetic, retracţia gingivală lasă dintele mai vulnerabil la carii şi la afecţiuni parodontale.
• Împiedicarea funcţiilor normale: Bijuteriile din gură pot stimula producerea de salivă în exces, pot afecta pronunţarea corectă a cuvintelor şi pot cauza probleme de masticaţie şi înghiţire.
• Infecţii cu cale de transmitere sanguină: Piercingul oral a fost încadrat de Institutele Naţionale de Sănătate ca un posibil factor în transmiterea hepatitei B, C, D şi G.
• Endocardita: Piercingul oral constituie un risc suplimentar de endocardită, o leziune inflamatorie la nivelul valvelor cardiace sau al pereţilor cavităţilor cardiace. Leziunea creată prin piercing facilitează pătrunderea bacteriilor din cavitatea bucală în fluxul sanguin, prin care pot ajunge mai departe la inimă.

Poate rezista la nesfârşit, cu condiţia ca gura să fie ferită de infecţii şi ca bijuteriile să nu deranjeze funcţiile normale. Nu ezitaţi să mergeţi la medicul dentist la primul semn de durere sau dacă observaţi o problemă, şi nu ocoliţi controalele de rutină. Date fiind riscurile implicate de piercing – deteriorarea dinţilor, pericolul de înghiţire a bijuteriilor – chiar şi după vindecarea locului înţepăturii, cel mai sigur este să renunţaţi complet la idee.