Cum îşi menţin adolescenţii zâmbetul strălucitor?

1. Cum îşi menţin adolescenţii dinţii strălucitori şi sănătoşi?
2. Care sunt problemele dentare specifice adolescenţei?
3. Cum îmi pot albi dinţii?

Cea mai bună modalitate de păstrare a zâmbetului frumos şi a danturii sănătoase este de a continua şi în adolescenţă menţinerea igienei orale învăţate în copilărie. Indiferent dacă purtaţi sau nu un aparat sau dispozitiv ortodontic, sunt importante:

• Periajul zilnic cu o pastă de dinţi fluorurată recomandată de medicul dentist, pentru îndepărtarea plăcii bacteriene. Aceasta este principală cauză a cariilor dentare şi a afecţiunilor gingivale.
• Folosirea zilnică a aţei dentare pentru curăţarea plăcii bacteriene dintre dinţi şi de la joncţiunea mucogingivală (baza gingiei). Dacă nu îndepărtaţi zilnic placa bacteriană, se poate întări formând tartrul – o depunere dură, persistentă, de culoare gălbuie, cu aspect inestetic.
• Limitarea consumului de dulciuri şi alimente pe bază de amidon, în special a gustărilor lipicioase.
• Vizite la medicul dentist pentru controale de rutină şi periaj profesional.

Astfel, nu numai că vă menţineţi dinţii sănătoşi toată viaţa, dar o bună igienă orală vă face să vă simţiţi cu totul altfel. Veţi avea o respiraţie mai proaspătă şi un zâmbet mai frumos.

Problemele dentare apar frecvent în timpul adolescenţei. Numai conştientizându-le, putem lua cele mai bune decizii.

• Tratamentul ortodontic - Mulţi copii şi adolescenţi au nevoie de corectarea anomaliilor dentare, ca dinţii înghesuiţi sau strâmbi şi ocluzia deficitară. Dinţii care nu sunt aliniaţi corect sunt mai greu de întreţinut, pot fi pierduţi mai devreme şi obligă muşchii masticatori la un efort suplimentar. Medicul ortodont poate determina dacă aveţi nevoie de un aparat ortodontic, şi care este tratamentul potrivit pentru dvs. Dacă purtaţi un aparat ortodontic, trebuie să aveţi şi mai mare grijă la curăţarea dinţilor.
• Gutierele de protecţie - Dacă practicaţi anumite sporturi, gutierele de protecţie sunt esenţiale pentru protejarea danturii. Aceste dispozitive acoperă de obicei dinţii superiori şi au scopul de a evita spargerea dinţilor, ruperea buzei şi alte răni la nivelul gurii. Dacă purtaţi un aparat ortodontic sau alt dispozitiv dentar fix (punte) pe maxilarul inferior, dentistul vă va recomanda să folosiţi o gutieră şi pentru protejarea dinţilor inferiori.
• Alimentaţia - Alimentaţia joacă un rol esenţial pentru sănătatea dinţilor. Zaharurile şi amidonul din gustări şi băuturi contribuie la acumularea plăcii bacteriene, distrugând smalţul dentar. Limitaţi consumul de gustări şi băuturi dulci – de fiecare dată când consumaţi alimente şi băuturi cu zaharuri şi amidon, dinţii sunt sub atacul continuu al acizilor timp de cel puţin 20 de minute. O dietă echilibrată conţinând alimente din cele cinci grupe poate avea o influenţă uriaşă asupra sănătăţii dinţilor. Pentru gustări, alegeţi alimentele hrănitoare ca brânza, legumele crude, iaurtul simplu sau fructele.
• Fumatul - Dacă nu fumaţi şi nu mestecaţi tutun, nu vă apucaţi de acest obicei. Pe lângă alte probleme de sănătate, fumatul pătează dinţii şi gingiile, colorează tartrul acumulat pe dinţi şi provoacă o respiraţie cu miros neplăcut. Pe termen lung, tutunul de mestecat, ţigaretele şi trabucurile cresc riscul de cancer oral şi afecţiuni gingivale. Dacă totuşi sunteţi consumator de tutun, informaţi medicul de familie şi dentistul, şi nu ezitaţi să discutaţi cu aceştia despre orice probleme orale pe care le aveţi.
• Piercingul oral - În ciuda faptului că este la modă, piercingul oral poate cauza complicaţii ca infecţii, hemoragii necontrolate şi distrugerea terminaţiilor nervoase. Bijuteriile metalice folosite în piercing, ca cerceii în formă de buton, barbells sau inele, pot fisura sau fractura dinţii şi răni gingiile. Dacă ţineţi neapărat la piercingul oral, informaţi dentistul despre aceasta, deoarece vă poate ajuta să alegeţi cele mai sigure variante.
• Tulburările de alimentaţie - Bulimia (episoade recurente de excese alimentare şi autoinducerea vărsăturilor) şi anorexia (frica exagerată de îngrăşare, adesea urmată de vomă) sunt probleme grave care afectează în mod direct aspectul dinţilor, prin erodarea smalţului. Medicul dentist poate corecta smalţul dentar deteriorat, însă nu poate trata tulburările de alimentaţie – acesta sunt boli cu potenţial letal care necesită un tratament psihiatric pentru ameliorarea imaginii de sine şi creşterea încrederii în sine. Dacă ştiţi că suferiţi - sau credeţi că este posibil să suferiţi - de o tulburare de alimentaţie, adresaţi-vă medicului de familie.

Discromia exterioară cauzată de alimente şi tutun se atenuează prin periaj profesional complet, efectuat de un dentist sau igienist dentar. Şi utilizarea unei paste de dinţi cu efect de albire poate ajuta la diminuarea petelor de suprafaţă, între vizitele la dentist. Dacă discromia este prezentă de mulţi ani, va trebui să apelaţi la un tratament de albire profesională a dinţilor pentru a scăpa de petele exterioare persistente.

Discromia internă poate fi corectată prin albire, faţetare sau reconstituire coronară. Toate aceste metode sunt sigure şi eficace, însă alegerea procedurii de aplicat în cazul dvs. este la latitudinea medicului dentist, în funcţie de starea dinţilor dvs. şi de rezultatele pe care le doriţi.