Anatomia Dintelui

1. Care este componenţa unui dinte?
2. De câte tipuri sunt dinţii?

• Coroana— partea superioară a dintelui, singura vizibilă în mod obişnuit. Forma coroanei determină funcţia dintelui. De exemplu, dinţii frontali sunt tăioşi şi au formă de daltă, pentru tăiere, iar molarii au o suprafaţă plană, pentru mestecat.
• Joncţiunea mucogingivală— linia de întâlnire a dinţilor cu gingia. În lipsa unui periaj corect şi a folosirii aţei dentare, la joncţiunea mucogingivală se acumulează placa bacteriană şi tartrul, ducând la gingivită şi la alte afecţiuni gingivale.
• Rădăcina— partea dintelui aflată în interiorul osului maxilar. Rădăcina constituie cam două treimi din dinte şi are rol de fixare a dintelui în os.
• Smalţul— stratul de la suprafaţa dintelui. Smalţul este cel mai dur şi cel mai intens mineralizat ţesut din organism – cu toate acestea, poate fi deteriorat de carii, în lipsa unei îngrijiri adecvate.
• Dentina— stratul de sub smalţul dentar. Când cariile distrug smalţul, ajung să atace dentina – de aici, milioane de mici vase fac legătura cu pulpa dentară.
• Pulpa— ţesutul moale aflat în miezul tuturor tipurilor de dinţi, care conţine terminaţii nervoase şi vase sanguine. De la pulpa dentară porneşte senzaţia de durere, atunci când cariile ajung la ea.

Fiecare dinte îndeplineşte o anumită funcţie (puteţi localiza şi identifica tipurile de dinţi pe arcada dentară din imagine):

• Incisivii— dinţii frontali, tăioşi, cu formă de daltă (patru superiori şi patru inferiori), folosiţi la tăiatul alimentelor.
• Caninii— au formă conică (de colţi) şi folosesc la sfâşiatul alimentelor.
• Premolarii— au la suprafaţa ocluzală o coroană bicuspidă sau tricuspidă. Servesc la sfărâmare şi sfâşiere.
• Molarii— folosesc la mestecat, având mai mulți cuspizi (formaţiuni de relief) pe suprafaţa ocluzală