Sănătatea orală a copiilor

1. Cum să învăţ copilul să-şi perie dinţii?
2. Când trebuie să învăţ copilul să folosească aţa dentară?
3. Ce este sigilarea dentară şi cum aflu dacă copilul meu are nevoie de sigilare?
4. Ce este fluorul şi cum ştiu dacă este suficient pentru copilul meu?
5. Cât de importantă este alimentaţia pentru sănătatea orală a copilului meu?
6. Ce să fac în cazul fisurării, ruperii sau smulgerii unui dinte?

Obişnuirea copilului cu o igienă orală corectă de la cea mai fragedă vârstă îi va influenţa sănătatea pe tot parcursul vieţii. Puteţi începe prin a-i da exemplul personal; dacă respectaţi regulile de igienă dentară, copilul va învăţa de la dumneavoastră cât de importantă este. Pentru a privi igiena dentară ca pe o activitate plăcută, îl puteţi încuraja lăsându-l să-şi aleagă singur periuţa de dinţi şi transformând periajul într-o activitate de familie.

Pentru a învăţa copiii să aibă grijă de dinţii şi gingiile lor, pentru a reduce riscul apariţiei cariilor, învăţaţi-i aceste reguli simple:

• Periajul dinţilor de două ori pe zi cu o pastă de dinţi fluorurată, recomandată de medicul dentist, pentru a îndepărta placa bacteriană - pelicula aderentă ce se formează pe dinţi, cauză principală a cariilor dentare.
• Folosirea zilnică a aţei dentare pentru curăţarea plăcii bacteriene dintre dinţi şi de sub joncţiunea dentogingivală, înainte să devină tartru. Dacă se formează tartrul, acesta poate fi curăţat numai prin periaj profesional.
• O dietă echilibrată, cu un conţinut scăzut de zaharuri şi amidon, reduce riscul de producere a acizilor care determină formarea cariilor. Dacă totuşi consumaţi alimente cu conţinut de zaharuri şi amidon, încercaţi să o faceţi în timpul meselor şi nu între mese, deoarece secreţia de salivă din timpul meselor ajută la eliminarea resturilor alimentare dintre dinţi.
• Utilizaţi produse de igienă dentară cu fluor, inclusiv pastă de dinţi fluorurată.
• Asiguraţi copiilor dvs. un aport corespunzător de fluor în apa de băut. Dacă sursa dvs. de apă potabilă, din reţeaua publică de alimentare cu apă sau din apa îmbuteliată, nu conţine fluor, medicul dentist sau pediatru poate prescrie suplimente zilnice de fluor.
• Duceţi copilul la medicul dentist pentru controlul de rutină.

Este bine să supravegheaţi copilul în timpul periajului, până învaţă câteva lucruri simple:

• Utilizaţi o pastă de dinţi fluorurată recomandată de medicul dentist, într-o cantitate cât un bob de mazăre. Supravegheaţi copilul să nu înghită pasta de dinţi.
• Utilizaţi o periuţă cu peri moi şi periaţi întâi suprafeţele interioare ale tuturor dinţilor, pentru că acolo se acumulează în principal placa bacteriană. Periaţi uşor înainte şi înapoi.
• Curăţaţi suprafaţa exterioară a fiecărui dinte. Înclinaţi periuţa de-a lungul liniei exterioare a gingiei. Periaţi uşor înainte şi înapoi.
• Curăţaţi suprafaţa ocluzală a fiecărui molar. Periaţi uşor înainte şi înapoi.
• Cu vârful periuţei, curăţaţi în spatele fiecărui dinte frontal, de sus în jos.
• Nu uitaţi să periaţi şi limba!

Deoarece folosirea aţei dentare ajută la îndepărtarea plăcii bacteriene şi a resturilor alimentare din spaţii unde periuţa de dinţi nu prea ajunge, învăţaţi copilul să o folosească de la vârsta de patru ani. Majoritatea copiilor învaţă să folosească singuri aţa dentară până la vârsta de opt ani.

Prin sigilarea dinţilor se creează o barieră foarte eficace împotriva cariilor dentare. Sigilarea se face cu un înveliş răşinic subţire care se aplică pe suprafeţele ocluzale ale dinţilor permanenţi din spate (molarii), unde se formează mai frecvent cariile. Sigilarea nu este dureroasă şi se poate efectua într-o singură şedinţă la cabinetul dentar. Medicul dentist vă poate spune dacă copilul dumneavoastră are nevoie de sigilarea dentară.

Fluorul este una dintre cele mai bune metode pentru a reduce apariţia cariilor dentare. Fluorul este un mineral natural, care, printr-o reacţie cu smalţul dinţilor, îi face mai rezistenţi. În sistemul public de alimentare cu apă al oraşelor mari se adaugă fluor pentru o dezvoltare sănătoasă a dinţilor. Puteţi afla dacă apa pe care o beţi este fluorizată dând un telefon la staţia locală de alimentare. Dacă sursa dvs. de apă potabilă nu conţine (destul) fluor, medicul dentist sau pediatru poate prescrie fluor sub formă de picături sau conţinut în apa de gură, în asociere cu o pastă de dinţi fluorurată.

O alimentaţie echilibrată este sursa dezvoltării unor dinţi puternici, rezistenţi la carii. Pe lângă o varietate de vitamine şi minerale, copiii au nevoie de calciu, fosfor şi un aport corespunzător de fluor.

Dacă fluorul este cel mai bun mijloc de combatere a cariilor dentare, gustările frecvente pot fi cel mai mare duşman al dinţilor. Zaharurile şi amidonul din alimente ca prăjiturile, bomboanele, fructele uscate, băuturile carbogazoase, sau chiar covrigeii şi chipsurile, produc o reacţie a plăcii bacteriene din care rezultă acizii. Acizii atacă smalţul dentar, ducând la apariţia cariilor dentare.

Un asemenea „atac” poate dura până la 20 de minute după încheierea mesei sau a gustării. Orice gustare, cât de mică, poate duce la formarea acizilor. De aceea, este bine să limităm numărul gustărilor dintre mese.

Ca în orice leziune traumatică la nivelul gurii, trebuie să mergeţi imediat cu copilul la dentist. Medicul dentist va examina zona afectată şi va decide tratamentul adecvat.

Dacă copilul acuză dureri din cauza ruperii, spargerii sau fisurării unui dinte, duceţi-l imediat la dentist. Înainte de a ajunge la medicul dentist, îi puteţi da copilul un calmant eliberat fără prescripţie. Dacă este posibil, păstraţi bucata din dintele rupt şi duceţi-o medicului dentist.

Dacă dintele a fost complet smuls din gură în urma unui accident, mergeţi cu el de urgenţă la medicul dentist. Atingeţi dintele cât mai puţin – nu îl ştergeţi şi nu îl curăţaţi. Puneţi-l în lapte rece sau apă rece pentru a-l transporta la dentist. Dintele poate fi pus la loc în alveolă, printr-o procedură denumită reimplantare.